De ce băncile centrale ale lumii reduc ratele dobânzii de politică monetară?

De ce băncile centrale ale lumii reduc ratele dobânzii de politică monetară?

Observăm periodic în cadrul știrilor financiare informații cu privire la faptul că banca centrală a redus sau a majorat rata dobânzii de politică monetară. Majoritatea oamenilor, însă, nu înțeleg ce reprezintă acest lucru pentru economie și de ce autoritatea de reglementare modifică respectivul indicator.

Să începem de la faptul că o bancă comercială de la care putem să contractăm un credit, trebuie, la rândul său, să ia credite de la banca centrală. Rata dobânzii de politică monetară reflectă dobânda minimă cu care instituțiile financiare private obțin bani de la banca națională. Această situație se referă și la depozite: rata dobânzii de politică monetară reflectă dobânda maximă cu care banca centrală primește fonduri de la băncile comerciale.

Modificarea ratei dobânzii de politică monetară produce efecte asupra nivelului de inflație din țară, activității financiare a întreprinderilor și a cetățenilor de rând, ceea ce face ca rată dobânzii de politică monetară să fie un instrument important al politicii financiare.

Reducerea ratei dobânzii stimulează creșterea economică: pe seama ieftinirii fondurilor împrumutate producția și consumul se dezvoltă mai rapid, întreprinderile realizează câștiguri mai mari, iar oamenii cheltuiesc mai mult. Totodată, în țară sporește inflația și crește indicatorul privind îndatorarea populației.

Majorarea ratei dobânzii, viceversa, acționează ca stabilizator al economiei: reduce cererea de credite costisitoare și încetinește dezvoltarea afacerilor. Are loc o „curățare” a pieței financiare: în lipsa unor împrumuturi accesibile „bulele” financiare se sparg. Totodată, în țară scade inflația și consumul.

Încetinirea creșterii economiei globale a determinat băncile centrale ale multor țări avansate să reducă rata dobânzii de politică monetară la finele anului 2019. Iar Banca Centrală a UE a redus rata dobânzii de politică monetară la zero încă în primăvara anului 2016. Majoritatea țărilor cu o economie puternică, de asemenea, au redus rata dobânzii, practic, până la zero, întrucât eficiența utilizării respectivului instrument a scăzut încă înainte de declanșarea crizei Covid-19. Banca Centrală a F.R. nu vede necesitatea reducerii maxime a ratei dobânzii de politică monetară, dar nu exclude micșorarea graduală a acesteia în vederea înviorării piețelor.

Introducerea restricțiilor legate de carantină în majoritatea țărilor din lume marchează începutul unei etape unice în economia globală. Reducerea drastică a cererii pentru produse și servicii nu se datorează declinului economiei, ci are loc din cauza răspândirii coronavirusului. Situația epidemiologică a limitat accesul oamenilor la multe produse și servicii, ceea ce a condus la scăderea accentuată a cererii într-o serie de ramuri.

Actualmente, sarcina principală a băncilor centrale în aceste condiții este menținerea nivelului de bunăstare a populației și crearea unui mediu prielnic de ieșire a întreprinderilor din criză.